PRIMARIA COMUNEI FELDIOARA


Istoricul localitatii

  • Cetatea
  • Feldioara

Feldioara mai de mult Cetate de Pămant, (în dialectul săsesc Marienbrichm, Marembrix, Merembrix, în germană Marenburch, Marienburg, în traducere ‘’Cetatea Mariei’’, în maghiară Foldvar, în latină Caştrum Sancte Maria este o localitate în judetul Brasov, Transilvania Romania.

Face parte din regiunea istorică Ţara Barsei, aflandu-se la cca. 389 m deasupra nivelului mării. Numele romanesc al localităţii este derivat din maghiară, Fold-Var, care înseamnă cetate de pămant. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni in Transilvania.

Săpăturile arheologice au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică ,cu prepoderentă ceramică pictată de tip Ariusd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, aşadar dinainte de aşezarea saşilor pe aceste locuri.

Cetatea teutonilor era situată pe colina de la Feldioara, inconjurată de trei laturi de râul Olt. Experienţa de constructori a teutonilor acumulata in Ţara Sfânta şi in Asia Mică a adus pe meleagurile transilvanene tehnici si soluţii de construcţie întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr,Krak des Chevalier şi Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se mai păstreaza astazi numai un rest dintr-un zid de piatra în partea de nord-vest.

La ruinele cetaţii care se pot vedea astăzi pe colina abia se mai păstreaza urme vizibile ale prezentei Cavalerilor Teutoni. Turnurile si curtinele de la inceput au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor,dar nu se poate preciza cu exactitate perioada.

Comuna FELDIOARA este situată pe DN 13 şi E 60, la 20 km nord de Braşov si 100 km de Sighişoara, la 45, 82 latitudine si 25, 6 longitudine.Comuna se învecineaza cu urmatoarele comune: Maieruş, Hălchiu, Vâlcele, Bod şi Hăghig (judeţul Covasna).Localitatea Feldioara se afla pe o colină care se desprinde din munţii Persani şi se opreşte pe malul Oltului. Formele de relief intalnite sunt lunca aluvionara, terasele si campia.Economia se bazează pe: agricultura (produse cereale, sfecla de zahar), constructii civile şi industriale, industrie extractiva, comerţ, transport, morărit şi panificatie, industria laptelui, producţie mobilă, gater, balastiera).Suprafaţa este de 7578 ha.Unitatea administrativ-teritoriala este compusă din: Feldioara, Reconstrucţia şi Rotbav.Din punct de vedere istoric, unitatea administrativ-teritorială Feldioara se afla în Repertoriul Arheologic Naţional cu următoarele situri: aşezarea de la Feldioara - "La Cetate"; aşezarea din epoca bronzului de la Feldioara - "La Fermă"; descoperiri hallstattiene la Feldioara; situl arheologic de la Feldioara - "Dealul Cetăţii"; aşezarea de la Feldioara; aşezarea eneolitică de la Feldioara (fosta Şcoală de Agricultură); Biserica medievală evanghelică de la Feldioara; aşezarea dacică de la Feldioara; aşezarea din epoca bronzului de la Rotbav – "Părăuţ"; aşezarea neolitică de la Rotbav; posibila aşezare romană de la Rotbav; aşezarea din epoca bronzului de la Rotbav - "Unghiul gardului"; situl arheologic de la Rotbav – "Căldăruşe"; Cetatea de la Feldioara; Fortificaţia medievală de la Feldioara; Castrul de la Feldioara – "Cetăţuia".

La sfarşitul secolului XIX, saşii şi romanii formau o comunitate de peste 3.000 de oameni. Potrivit ultimelor estimari,populaţia Feldioarei este de circa 6.500 de locuitori, din care :

- personae de sex masculine : 3179

- personae de sex feminine : 3321

Din punct de vedere al etniilor, statistica prezinta urmatoarele :

-romani 5492 (85.3 %)

-maghiari 710 (10.9 %)

-rromi 168 (2.6 % )